Un celebru scriitor a primit intr-o zi o scrisoare netimbrata. Scriitorul a platit taxa si a deschis scrisoarea. “Batrane! Eu sunt bine. Locuiesc la Chicago” semnat, colegul tau de scoala, Jackson.
Dupa doua saptamani, Jackson a primit la Chicago un colet greu, pentru care a platit o taxa de 50$. Inauntru a gasit o piatra mare, insotita de urmatorul bilet: “Draga colega! Piatra asta mi-a stat pe inima pana cand am aflat ca esti bine”.
Eroul povestioarei noastre este Mark Twain, unul dintre cei mai iubiti scriitori si umoristi, cel care a intuit valenta terapeutica a umorului asupra moravurilor societatii omenesti.
Terapia prin umor
Valoarea terapeutica a umorului nu a trecut neobservata nici de oamenii zilelor noastre, care mai mult ca oricand sunt dornici sa-si deschida sufletul si mintea catre cunoasterea tuturor parghilor interioare care pot declansa salturi calitative. Da, umorul este pentru multi acea unealta care scoate la suprafata puteri nebanuite: puterea de a munci ore in sir, de a fi entuziast si devotat, puterea de a trece cu dezinvoltura peste situatiile stresante, puterea de a gasi cel mai bun raspuns in fata evenimentelor vietii, iar pentru unii puterea de a trece cu succes peste boli mai mult sau mai putin grave.
Cel mai celebru si mai bine documentat caz este cel al lui Norman Cousins, care s-a vindecat de o boala grava de colagen, boala pe care o baterie de experti nu au reusit sa o vindece. Ce ar fi putut face Norman in momentul cand si-a dat seama ca medicamentele sunt ineficiente incazul lui? Sa se lase prada disperarii sau sa se ridice si sa mearga mai departe? El a ales sa rada. Plin de perseverenta si dornic de succes si-a administrat doza de ras in prize zilnice. Desenele animate pline de umor au fost vehiculul purtator al undei de ras, care a ajuns acolo unde trebuie, in mitea si trupul lui Norman, redadu-i sanatatea. Verdictul doctorilor: vindecat. Ceea ce in urma cu cateva luni fusese aproape o sentinta finala, devenise intre timp motorul care a revolutionat mare parte din gandirea medicala.
Efectele terapeutice ale umorului
“Cum e posibil?” s-au intrebat medicii. Unii si-au lasat ochelarii pe nas si au zambit (ironic). Altii s-au pus pe treaba serios. Ce-au aflat a fost un motiv nu de ras, ci de bucurie: rasul scade tensiunea arteriala a celor care au valori crescute, reduce eliberarea hormonilor de stres, detensioneza muschii, creste elasticitatea musculara, creste numarul limfocitelor T activate allimfocitelor B si a a interferonului – factori implicati in imunitate, creste eliberarea de endorfine, imbunatateste respiratia si oxigenarea sangelui. Desigur studiile au fost facute pe acei capabili sa rada sanatos, sa rada din inima. Rasul sardonic isteric, umorul negru, sau cel plin de cinism, rasul batjocoritor, sadic sau masochist nu intra in categoria umorului, iar efectele acestor manifestari, desi pentru multi in mod inconstient, sunt devastatoare.
Doctorii Lee Berk si Stanley Tan de la Loma Linda University s-au “aliat” cu un grup de oameni bine dispusi si le-au dat sarcina sa rada sanatos si plin de viata. In acest timp ei au analizat cu minutiozitate probe de sange recoltate inainte si dupa reprizele de ras. Rezultatele: rasul scade nivelul seric de cortizol, creste cantitatea de limfocite T activate, creste numarul si activitatea limfocitelor natural-killer, creste numarul limfocitelor T helper si T supresor. Concluzia: rasul stimuleaza sistemul imunitar si indeparteaza efectul imunosupresiv al stresului. Sa fi fost oare acesta motivul pentru care in India s-au creat in unele orase cluburi de ras, locuri unde oamenii se strang dimineata pentru a rade? Sau poate a fost la mijloc puterea contaminanta a umorului?
Ecoul bunei dispozitii a ajuns pana la Jurnalul Asociatiei medicilor americani care a publicat un articol in care s-au analizat pe larg efectele terapeutice ale rasului. Articolul afirma: “un program de terapie prin ras poate creste calitatea vietii pacientilor cu probleme cronice si, deoarece rasul are un raspuns imediat pentru acesi pacienti, efectul lui se potenteaza cand rasul este indus cu regularitate o anumita perioada de timp”. Auzind acesta, oameni cu spirit practic, americanii au chemat in spitale voluntari, asa numitii hospital clown, care cauta sa usureze suferinta celor bolnavi prin ras.
In ce consta… terapia prin umor?
O.K., pot spune unii, e foarte interesant, dar mie nu-mi iese chestia asta cu rasul. Cand vreau sa fac o gluma singurul zambet care apare este al meu – putin cam incurcat. O sa-l lasam pe Mark Twain sa raspunda: “Educatia e totul. Piersicul a fost cadva un migdal amar; conopida e o simpla varza cu studii superioare”. Acest lucru este valabil pentru toate domeniile vietii. Chiar daca nu o sa devenim la fel de celebri ca Mr. Bean, Beny Hill sau ca Tanase al nostru, in mod sigur vom fi cautati de toti aceia care vor sa aduca culoare vietii. Nu uitati, chiar si umorul potate fi invatat! Ce-ati zice de un program de genul: “N-AM UMOR (sau ar mai fi loc de imbunatatiri), DAR MA TRATEZ (cu umor, bineinteles)”?
Mai intai hai sa ne inspiram din reusita altora… in umor
Vom lua o carte cu bancuri, o carte scrisa cu mult umor (pe care nu vom uita sa o citim, daca vrem ca programul nostru sa aiba succes), ceva filme de comedie, desene animate, iar celor care prefera o relatie mai apropiata de cei ce genereaza buna dispozitie le sugeram sa aleaga spectacole de comedie ori compania unor persoane pline de viata, ce au un umor sanatos. Ne infuzam de veselia debordanta pe care o generaza oricare din aceste surse, cautam sa aflam care sunt micile lor secrete prin care reusesc sa ne faca sa radem.
Ce anume declanseaza rasul?
Este oare ceea ce comunica, modul cum aseaza cuvintele, accentul, intorsatura frazei, gesturile care o insotesc sau e acel ceva ceva ce emana din intreaga lor fiinta si care declanseaza rasul fara sa fie nevoie de prea multe cuvinte? Chiar daca nu am aflat pe deplin raspunsul, putem trece la pasul urmator care va trebui sa fie mai dinamic. Vom urmari sa fim chiar noi insine elementul generator de ras.
Cum sa incepem?
Cu cel putin un banc pe zi (spus de noi, evident). Daca sunteti mai timizi incepeti prin a-l spune in fata oglinzii. Pentru inviorarea atmosferei lipiti pe oglinda 10 figuri ale prietenilor dumneavoastra razand. Cand ati prins suficient curaj, lansati-va in marea aventura: ridicarea nivelului de endorfine al apropiatilor.
Ce facem daca ne simtim totusi stangaci?
Vedem bine, costumul de haine nu ne vine impecabil asa cum ii vine colegului nosru de birou, care are un pas hotarat si un zambet cuceritor. Privirile admirative ale celorlalti ii tin loc de buna dimineata. Hotarat nu creem aceeasi impresie puternica. Cum sa-ti cresti moralul? Prin autoironie. Exact ce-mi lipsea, ar exclama unii. Autoironie constructiva am completa noi, un fel de a rade de imperfectiunile noastre cu candoare, cu intelegere, cu delicatete astfel incat sa generam modificari in sensul dorit de noi.
Sa luam cateva exemple. Daca sunteti mai molateci, imaginati-va in ipostaza lui Speedy Gonzales sau porecliti-va Speedy. Daca sunteti mai plinut, decupati un corp de culturist, lipiti-I chipul dumneavoastra si afisati rezultatul asfel incat sa poata fi privit de toti colegii. Adaugati un text de genul “Noul meu look” sau “Nu ofer autografe”. Ca sa inveseliti atmosfera o sonerie de telefon cu ceva simpatic (funny sau baby laugh) e un amanunt deloc de neglijat.
Si uite-asa am trecut si peste acest pas
Suntem din ce in ce mai entuziasti, deoarece programul nostru de imbunatatire a calitatii vietii prin umor a luat unstart incredibil. Oamenii din jurul nostru ne zambesc cu tandrete, colegii de serviciu rad sincer la glumele noastre. Dar tocmai acum cand totul mergea asa de bine, seful hotareste sa ne penalizeze pentru nepredarea la timp a unui proiect vital.
Ca sa se destreseze unii prefera metoda japonezilor care, intr-o sala special amenajata, lipesc poza sefului pe perete si apoi ii spun fotografiei tot ceea ce ii nemultumeste. Propuneti ideea sefului, dar tineti cont ca numai combinatia: sef inteligent + angajat inteligent = promovarea ideilor creative.
Daca din diverse motive ideea de mai sus cade, ai totusi motive de bucurie. Bucura-te ca ai un sef, fiindca astainseamna ca ai un loc de munca. Bucura-te ca ai auzit toate criticile pe care ti le-a adresat, pentru ca asta inseamna ca ai auzul bun: Bucura-te ca ai primit o penalizare, luna asta o sa renunti la a mai cumpara lucruri inutile; bucura-te ca ai puterea sa treci cu umor peste aceasta situatie, acum stii ca sanatatea unei persoane este direct proportional cu catitatea si calitatea rasului ei.
Umor… fara sfarsit
Desi un atare “program” nu are un sfarsit, ci numai un inceput, ne vom opri cu expunerea noastra aici. Programul oferit de noi e doar o varianta din infinitele de posibilitati care exista. Bunul simt, inteligenta, imaginatia (creatoare), fara margini, va vor ghida sa alegeti variantele cele mai inspirate.
Si inca ceva ce trebuie sa avem in vedere: prin ras noi cautam mai ales ceea ce urmeaza dupa ce radem si anume linistea si deschiderea sufleteasca.
