Companiile din România au acumulat o întârziere de aproximativ doi ani față de organizațiile din Europa de Vest la capitolul implementării inteligenței artificiale. Doar 13% dintre firmele locale au reușit să integreze eficient soluții bazate pe cloud. Nivelul reprezintă mai puțin de jumătate din media Europei Centrale și de Est.
Decalajul real din spatele cifrelor
La prima vedere, situația pare descurajantă. Dar cifrele brute ascund o realitate mult mai nuanțată. Aproximativ 25% dintre organizații consideră că au o arhitectură de date adecvată, o bază solidă de informații structurate fiind, până la urmă, singura cale către proiecte scalabile. Numai că lucrurile se complică la capitolul investiții. Doar 17% dintre firmele din România planifică investiții specifice în infrastructură cloud pentru AI și machine learning. Procentul se situează exact la jumătate față de media regională, tăind serios din avântul dezvoltării pe termen mediu.
Un pas uriaș înainte sau un dezavantaj permanent
Piețele occidentale au depășit deja faza de experimentare, iar diferența de maturitate dictează regulile jocului. Lilia Christofi, EMEA Data and AI Financial Services Partner în cadrul PwC Marea Britanie, a explicat contextul în cadrul primei ediții a PwC Romania Technology Summit. „Îmi desfășor activitatea în 17 teritorii. În aceste 17 teritorii, observ diferențe în ceea ce privește utilizarea AI. România, încă la început, se află la un anumit nivel în ceea ce privește implementarea și utilizarea AI. (…) Observăm că sunteți cu 18-24 de luni în urmă. Ce veți face? Veți face un pas uriaș înainte. Cred că asta este cea mai bună soluție. Cel mai bun mod de a învăța AI este prin implementare și practică. Nu este vorba despre urmărirea unor cursuri online. Cu toții avem un plan de acțiune”, a declarat expertul, conform Financiarul.
Organizațiile din Vest nu mai testează, ci extind sistematic modelele care funcționează. „Când vă uitați la piața din Marea Britanie, veți vedea că toate organizațiile de top, inclusiv startup-urile, sunt în transformări AI la scară mare. Au trecut de faza de experimentare și acum se gândesc cum să reutilizeze AI în diferite zone ale business-ului”, a explicat Lilia Christofi. Abordarea este simplă: „Construim o dată și reutilizăm implementarea acelei tehnologii pe diferite seturi de date și în diferite funcții”.
E drept că întârzierea pieței locale vine la pachet cu un avantaj neașteptat: posibilitatea de a învăța din erorile altora. „Veți recupera rapid decalajul. Cred că aceasta este cea mai bună abordare”, a precizat Christofi. Avertismentul este însă tranșant: „Liderii din România pot observa ceea ce a funcționat în Marea Britanie, în țările nordice și în vestul Europei și să sară peste greșeli. Acționați decisiv în următoarele 12 luni sau riscați un dezavantaj permanent”.
Capcana investițiilor haotice
Și totuși, implementarea haotică distruge bugete imense. Lipsa alinierii interne generează costuri uriașe și vulnerabilități de securitate. „Pentru că a construi un AI este costisitor. Dacă nu există aliniere la nivelul întregii organizații, complicați foarte mult munca departamentului de risc și provocările de reglementare”, a punctat reprezentanta PwC. Mai mult, nu de puține ori, managerii forțează soluții complexe acolo unde o simplă automatizare ar rezolva problema.
„Văd multe organizații care fac greșeala de a pune AI peste tot. AI este un model probabilistic și nu se potrivește în orice situație”, a mai explicat ea.
V-ați gândit vreodată, dumneavoastră ca antreprenori, cât de repede devin irelevante cunoștințele tehnice acumulate acum cinci ani? Ritmul de schimbare a competențelor în rolurile expuse la inteligența artificială este cu 66% mai rapid comparativ cu alte poziții din piața muncii.
Surprize pozitive și bariere clasice
Numai că tabloul local include și câteva raze de speranță. Aproximativ 70% dintre organizațiile românești folosesc o infrastructură cloud sustenabilă, depășind media regională. Ba chiar 62% dintre angajații din serviciile financiare au dobândit noi competențe în ultimul an, un nivel situat peste media globală.
Iar Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie PwC România, a adus în discuție un studiu ce urmează a fi lansat în luna mai. Doar 2% dintre companiile autohtone au declarat că dețin o strategie completă aprobată, care include indicatori clari pentru măsurarea beneficiilor tehnologiei. „Și poate și mai relevant este faptul că aproape 80% dintre respondenți ne-au semnalat că nu folosesc sisteme bazate pe AI pentru luarea deciziilor. Barierele principale sunt, cred, clasice: dificultatea în măsurarea beneficiilor investițiilor făcute, lipsa de personal calificat și constrângerile bugetare. Dar eu cred că liderii pot surmonta aceste bariere și pot transforma acest lucru într-o oportunitate, deoarece organizațiile care vor trece din faza de experimentare, în care ne găsim astăzi, la faza de execuție și adoptare a tehnologiilor bazate pe AI, nu numai că au oportunitatea de a recupera decalajul, dar vor putea să fie și printre liderii din România”, a detaliat reprezentantul PwC România.
Competiția nu așteaptă pe nimeni. În timp ce unele consilii de administrație de la București încă dezbat alocarea fondurilor (un proces adesea greoi), algoritmii antrenați la Londra sau Stockholm optimizează deja lanțurile de aprovizionare și preiau direct interacțiunile cu clienții.
