Alăptarea ar putea avea un rol benefic în ceea ce privește sănătatea creierului. Conform unui nou studiu, alăptarea este importantă nu numai pentru sănătatea bebelușului, ci și pentru a mamei, putând preveni declinul cognitiv asociat înaintării în vârstă.
Astfel, o cercetare publicată de curând în revista științifică Evolution, Medicine and Public Health spune că femeile cu vârste de peste 50 de ani care au alăptat prezintă un risc mai mic de a dezvolta demență.
De asemenea, studiul randomizat realizat de savanții americani a constat în evaluarea cognitivă a 115 femei aflate la post-menopauză, dintre care 64 se confruntau cu depresie. În plus, niciuna dintre participante nu fusese diagnosticată, la momentul studiului, cu demenţă, tulburare bipolară, dependenţa de alcool sau droguri ori alte tulburări neurologice. Mai mult , nu au fost incluse în studiu participante care urmau tratament cu medicamente psihotrope.
Toate participantele au fost supuse mai multor teste psihologice care vizau capacitatea de învățare, memorare și luare a deciziilor. În plus, au completat un formular unde erau adresate întrebări despre prima menstruaţie, numărul sarcinilor, alăptare și vârsta la care au intrat la menopauză.
Verificând răspunsurile din formular și pe cele obținute în urma testelor cognitive, oamenii de ţtiinţă au observat un lucru interesant, și anume că circa 65% dintre femeile care nu erau deprimate alăptaseră.
Totodată, testele cognitive au scos la iveală că alăptarea, indiferent că participantele sufereau sau nu de depresie, a fost un punct comun al femeilor care au înregistrat rezultate mai bune.
În plus, cercetătorii au descoperit că performanța cognitivă este cu atât mai ridicată cu cât o femeie alăptează mai mult timp (peste 12 luni).
Multe studii sunt focusate pe beneficiile alăptării asupra sănătății copilului. Cercetarea noastră arată că alăptarea are efecte benefice și asupra mamei. Femeile aflate la post-menopauză sunt protejate din punct de vedere neurologic de acest gest simplu și cu numeroase beneficii, alăptarea.
Totodată, este bine știut că alăptarea diminuează nivelul de cortizol și reduce riscul de depresia postpartum. Ca să înțelegem mai bine implicațiile alăptării în prevenirea demenței, sunt necesare cercetări suplimentare, pe eșantioane mai mari și mai diverse, afirmă dr. Molly Fox, autorul principal al studiului.
Studii mai vechi au arătat că alăptarea este asociată și cu un risc mai scăzut al mamei de a dezvolta diabet de tip 2 și boli de inimă, afecțiuni care sunt frecvent asociate cu riscul crescut de demență.
Conform statisticilor, aproape două treimi din persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer sunt de sex feminin. Iniţial, numărul mai crescut de cazuri în rândul femeilor era atribuit speranţei de viaţă mai îndelungate, însă noi cercetări scot la iveală şi alţi factori care ar putea contribui la instalarea acestei maladii neurodegenerative.
Printre aceşti factori de risc se numără depresia, accident vascular cerebral diabetul gestaţional, fumatul și dieta dezechilibrată.
Totodată, scăderea nivelului de estrogen, în principal la menopauză, este un factor major de risc în instalarea bolii, pentru că apar modificări în structura chimică a creierului. Histerescopia, bolile tiroidiene şi absenţa terapiei de substituţie hormonală sunt posibile cauze ale acestor modificări survenite la nivelul biomarkerilor specifici acestei boli neurodegenerative.
