Fumatul și ficatul nu fac casă bună împreună. Din contră, tutunul are o influență extrem de nefastă asupra ficatului, cauzând sau agravând boli hepatice preexistente.
Cu toate că, efectele fumatului asupra sistemului cardiovascular și a plămânilor sunt bine cunoscute, în privința impactului asupra ficatului nu se cunosc cu exactitate mecanismele distructive asupra țesuturilor.
Însă, există din ce în ce mai multe dovezi că fumatul și ficatul, mai exact bolile de ficat, sunt strâns legate.
Ce boli de ficat sunt cauzate sau agravate de fumat
Studiile indică, că fumatul este implicat în fibrozarea țesutului hepatic și apariția unor boli cum ar fi steatoza hepatică nonalcoolică sau chiar colangita biliară primitivă, o afecțiune cronică autoimună care distruge căile biliare ale ficatului și poate duce la ciroză hepatică.
Conform celor mai noi statistici, steatoza hepatică nonalcoolică (ficatul gras) afectează peste 30% din populația adultă din SUA.
Cu toate că obezitatea, diabetul, dislipidemia și sindromul metabolic sunt principalele cauze ale ficatului gras, există dovezi că și fumatul poate influența apariția acestei afecțiuni. Fără un tratament adecvat, a regimului alimentar și a schimbărilor în stilul de viață, ficatul gras poate evolua în ciroză hepatică.
Totodată, fumatul pare să agraveze evoluția pacienților cu hepatită cronică de tip B sau C, crescând riscul de carcinom hepatocelular.
Astfel că, un studiu pe 6.000 de persoane care fumau cel puțin 1 pachet de țigări zilnic a relevat valori foarte mari ale ALT. Iar riscul este cu atât mai mare dacă fumătorii consumă și alcool frecvent.
De asemenea, nu mai puțin important este impactul fumatului asupra funcției pulmonare, care are repercusiuni în cazul necesității unui transplant hepatic scăzând ratele de succes ale acestuia. O persoană care continuă să fumeze după un transplant hepatic are un risc foarte mare să dezvolte complicații vasculare, cancere localizate în alte regiuni ale corpului, dar și risc de respingere a țesutului transplantat.
Fumatul și ficatul – mecanismul prin care tutunul distruge țesutul hepatic
Fumatul afectează ficatul prin 3 mecanisme diferite: toxic (direct și indirect), imunologic și cancerigen.
Astfel, mecanismul toxic este cauzat de stresul oxidativ indus de substanțele nocive din țigări. Acești compuși au efecte citotoxice asupra celulelor stelate hepatice, ducând la fibrozarea ficatului. De asemenea, fumatul favorizează producție de citokine care determină inflamația țesutului și, implicit, lezarea acestuia.
Mai mult, un alt mecanism toxic, de data aceasta indirect, este cel determinat de creșterea masei eritrocitare (celule roșii), care duce la policitemie și o hiperabsorbție a fierului. În consecință, fierul în exces se acumulează în hepatocite, unde determină stresul oxidativ cu consecințe nefaste asupra ficatului.
Iar mecanismul imunologic constă în faptul că nicotina inhibă dezvoltarea limfocitelor și diferențierea acestora, ceea ce declanșează un dezechilibru în privința celulelor CD4, CD8 și celulele natural killer, cele care ar trebui să protejeze organismul.
Aşadar, numeroasele substanțe rezultate din arderea tutunului au efect cancerigen, inclusiv asupra ficatului. Asemenea substanțe sunt hidrocarburile policiclice aromatice, nitrozamina, gudronul, clorura de vinil și 4-Aminobiphenyl, un compus care s-a demonstrat că poate crește semnificativ riscul de carcinom hepatocelular. În plus, fumatul este implicat în inhibarea genei p53, care are un rol în suprimarea celulelor cancerigene.
