Muzeul Thyssen va găzdui din această viitoare marți, 29 noiembrie, un total de 69 de lucrări de artă de avangardă ucraineană cu autori precum Sonia Delauney, Aleksandra Ekster, Wladimir Baranoff-Rossiné sau Víktor Palmov, printre alții, ceea ce a permis lansarea unor tablouri amenințate de conflictul cu Rusia.
„Este important să avem acest tip de sprijin pentru că Rusia a încercat întotdeauna să fure identitatea ucraineană și în sens cultural. Puteți spune că este un genocid cultural, că nu ucide, dar fură identitate și de aceea este important. identifică și revendică artiștii ucraineni”, a spus ambasadorul ucrainean în Spania, Serhii Pohoreltsev.
Directorul artistic al Thyssen, Guillermo Solana, a explicat că ideea acestei expoziții a luat naștere la sfârșitul lunii februarie, odată cu invazia rusă a Ucrainei. Inițiativa a venit de la președintele Fundației Thyssen-Bornemisza Art Contemporary Foundation (TBA21), Francesca Thyssen, care a reamintit ideea tatălui ei, baronul Thyssen, de „Contribuiți cu artă la pacea mondială”.
Plecarea săptămâna trecută a lucrărilor din Ucraina – găzduite în Muzeul Național de Artă și Muzeul Teatrului, Muzicii și Cinematografiei Ucrainene – a trecut prin câteva momente dificile, din moment ce s-a produs în timpul impactului unei rachete în Polonia. Convoiul care a transportat picturile de la Kiev a fost reținut pentru cel puțin douăsprezece ore în zona de frontieră cu Polonia, uneori „de mare tensiune”.
„Cultura și arta devin ținte în aceste situații. Putin nu vrea doar să controleze teritoriul, ci și narațiunea, iar deja în trecutul Rusiei s-a produs distrugerea culturii, iar Stalin a trimis artiști ucraineni în gulag să moară”, a spus Francesca Thyssen.
Unul dintre curatorii expoziției, Konstantin Akinsha, a făcut aluzie tocmai la o posibilă jefuire a lucrărilor deținute de muzeele și instituțiile ucrainene de către Rusia. „De la al Doilea Război Mondial nu există nimic comparabil și ne confruntăm cu o încălcare forțată a tuturor legilor internaționale pe care instituțiile ar trebui să le abordeze”, a deplâns el.
În actul prezentării acestei expoziții a fost difuzat un mesaj înregistrat de la președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a asigurat că „azi, la fel ca acum 100 de ani, cultura trebuie să învingă„. „Astăzi mai mult ca niciodată trebuie să lăsăm limbajul artistic să vorbească și această expoziție va arăta mai mult ca niciodată cât de conectată este Ucraina de Europa: mulțumim Spaniei pentru sprijin”, a declarat el.
Dezvoltarea avangardei în Ucraina a avut loc într-un context sociopolitic complex în care imperiile s-au prăbușit, a izbucnit Primul Război Mondial și revoluțiile din 1917, care au fost urmate de războiul de independență ucrainean (1917-1921) și crearea ulterioară a Ucrainei sovietice.
Reprimarea stalinistă asupra intelectualității ucrainene a dus la execuția a zeci de scriitori, regizori de teatru și artiști, în timp ce „Holodomorul”, foametea provocată de om din 1932 și 1933, a ucis milioane de ucraineni.
Dușmanii poporului
În ciuda acestui context istoric, Arta ucraineană a cunoscut o renaștere în acei ani și o perioadă de experimentare artistică. „În ochiul uraganului” recuperează acest capitol, adunând 69 de lucrări printre care se numără picturi, desene, colaje sau desene teatrale.
„De multă vreme comunitatea internațională nu i-a cunoscut pe acești artiști ca fiind ucraineni pentru că Rusia le însușise. Dar această avangardă ucraineană a fost independentă și mai sunt alții considerați dușmani ai poporului și naționaliștilor, cărora s-a încercat să fie lipsită de valoare artistică”, a declarat Maryna Dobrotiuk, curator șef al Muzeului Național de Artă al Ucrainei.
Expoziția este organizată cronologic și pe teme, cu o gamă largă de stiluri și identități, de la picturi neobizantine ale adepților lui Mykhailo Boichuk până la piese ale lui Kazymyr Malevych și El Lissitzky, care au lucrat în Ucraina.
Știri similare
Sursa: www.epe.es
