Tumorile pe creier se identifică adesea prin dureri de cap, ameţeli şi pareze. Dar trebuie ținut cont de faptul că nu orice tumoare pe creier înseamnă cancer! Astfel, multiplicarea anormală celulară reprezintă principala cauză a tumorilor pe creier, dar există o mare varietate de ţesuturi dispuse la nivel cerebral, motiv pentru care pot apărea fie tumori benigne, fie maligne.
De asemenea, Dr. Claudiu Matei, medic primar neurochirurgie, ne-a răspuns la câteva întrebări cu privire la cauzele şi simptomele tumorilor cerebrale, analizele medicale necesare pentru diagnosticarea acestora şi eficienţa tratamentelor actuale.
Tumorile pe creier ar putea fi dobândite genetic
CSÎD: Care sunt principalele cauze ale tumorilor cerebrale beningne?
Dr. Claudiu Matei: Deşi nu există o cauză unică responsabilă de apariţia tumorilor, se poate afirma că există anumiţi factori de risc, cum ar fi:
-factori genetici
-expunerea la radiaţii
-anumite tratamente hormonale
-sexul (la femei există o incidenţă mai mare de a dezvolta un meningiom)
-îmbătrânirea – pot apărea micro-defecte la nivelul ADN-ului ce duc la apariţia şi dezvoltarea tumorilor, fie ele maligne sau benigne
-folosirea telefoanelor mobile este extrem de discutată, însă nu există în momentul de faţă dovezi certe în acest sens
CSÎD: Anumite categorii de persoane sunt predispuse când vine vorba de acest tip de tumori?
Dr. Cladiu Matei precizează:
Da, există uneori o predispoziţie pentru dezvoltarea unor tumori cerebrale, cel mai adesea fiind vorba de tumorile apărute în cadrul unor sindroame genetice – precum neurofibromatoză, maladia von Hippel-Lindau, scleroză tuberoasă etc.
În cazurile când există în familie astfel de maladii, se indică o analiză genetică a pacienţilor, precum şi a membrilor familiei, cu examinări periodice clinice imagistice.
Simptome ale tumorilor cerebrale: dureri de cap, ameţeli, pareză
CSÎD: Care sunt cele mai întâlnite simptome care apar în cazul tumorilor benigne cerebrale?
Dr. Claudiu Matei menţionează:
Majoritatea tumorilor cerebrale benigne sunt asimptomatice, dar se diferenţiază de tumorile maligne prin faptul că ele afectează anumite structuri cerebrale prin compresie, prin creşterea progresivă în dimensiuni. Cele maligne invadează şi distrug structurile cerebrale.
Simptomele sunt extrem de variate, existând două sindroame – unul dat de localizarea procesului tumoral şi sindromul de hipertensiune intracraniană, care se manifestă prin dureri de cap, vărsături, tulburări de vedere în stadii avansate.
Foarte important este ca pacientul să se adreseze medicului dacă astfel de simptome sunt persistente!
Cele mai frecvente simptome sunt: durerile de cap puternice, care se manifestă pe termen lung, tulburările de comportament, pierderea progresivă a unui simţ (auzul, văzul, mirosul), pareze, paralizii, tulburările de sensibilitate, de coordonare, dificultăţile de vorbire sau apariţia de crize de epilepsie..
CSÎD: Care sunt analizele prin care se pot depista tumorile cerebrale benigne?
Dr. Claudiu Matei spune:
Investigaţiile necesare pentru diagnostic sunt examinările neuroimagistice reprezentate de examenul computer tomografic şi rezonanţa magnetică. Examinarea de elecţie la ora actuală o reprezintă rezonanţa magnetică nucleară (RMN) cu diverse tipuri de secvenţe.
Întotdeauna există riscul reapariţiei tumorilor cerebrale
CSÎD: În ce constă tratamentul tumorilor de acest fel?
Dr. Claudiu Matei răspunde:
Tratamentul este individualizat şi depinde de tipul tumoarei, de localizarea acesteia, de starea generală şi neurologică a pacientului sau de vârsta acestuia. Principalele „arme” ale medicului neurochirurg în lupta cu tumorile cerebrale benigne sunt: simplă observaţie clinică şi imagistică periodică, adică doar supravegherea acestora, extirparea chirurgicală şi radioterapia sau chimioterapia.
De cele mai multe ori, se optează pentru tratamentul chirurgical, deoarece este singurul în măsură să asigure îndepărtarea tumorii şi redobândirea stării de sănătate.
Din păcate, astfel de tumori nu pot fi întotdeauna îndepărtate complet sau tipul de tumoare este de aşa natură încât favorizează reapariţia altora, fie în acelaşi loc, fie la distanţă, după o perioadă mai lungă sau mai scurtă.
