Terapia cu oxigen este o metodă relativ nouă de tratament, care presupune folosirea aerului hiperbaric în calitate de agent terapeutic. Acesta s-a dovedit benefic în lupta cu o serie de afecțiuni, dar și pentru recuperarea persoanelor din anumite condiții medicale precare.
Mai exact, terapia cu oxigen este adesea folosită în cazuri de hipoxie (deficit respirator), intoxicații cu monoxid de carbon, migrene cluster, dar și în timpul realizării anesteziilor. Pe termen lung, suplimentarea cu oxigen poate ameliora anumite etape de dezvoltare ale problemelor pulmonare.
Ce este terapia cu oxigen și când se folosește
Se apelează la oxigen ca tratament medical pe de o parte în cazul unor afecțiuni cronice, cât și în privința problemelor acute. Acesta se poate administra fie în cadrul unităților medicale, fie la domiciliul pacientului sau în ambulatoriu. Terapia cu oxigen este des întâlnită în tratamentul emfizemului pulmonar, al Bolii pulmonare obstructiv-cronice (BPOC), dar și pentru complicațiile bronșitei cronice.
Oxigenul suplimentar poate fi furnizat către persoanele cu probleme prin mai multe metode. Terapia cu oxigen hiperbaric se poate realiza atât prin aplicarea măștii de oxigen sau canulelor nazale, cât și în interiorul camerei hiperbarice.
Unele efecte ale terapiei cu oxigen sunt binecunoscute, însă există o serie de afecțiuni și probleme care se pot diminua în funcție de tipul de oxigenare practicat.
Oxigenoterapia de scurtă durată
Se apelează la ea pentru:
- Insuficiență respiratorie decompensată;
- Afecțiuni caracterizate prin instabilitate tranzitorie (astmul bronșic, BPOC, insuficiență cardiacă);
- Infarct miocardic acut;
- Pneumotorax;
- Methemoglobinemie;
- Anemie cronică;
- Intoxicație cu monoxid de carbon;
- Crize de astm bronșic;
- Șoc hemoragic.
Oxigenoterapia de lungă durată
Reprezintă un posibil remediu pentru:
- Hipertensiune pulmonară;
- Policitemie secundară;
- Cord pulmonar cronic însoțit de insuficiență cardiacă;
- Sindrom restrictiv.
Ce beneficii și riscuri are terapia cu oxigen
Terapia cu oxigen oferă o gamă largă de beneficii persoanelor care suferă de un nivel scăzut al oxigenului din organism, indiferent de cauze. Oxigenoterapia poate fi recomandată de medic pentru a contribui la ameliorarea simptomatologiei sau pentru că face parte din protocolul pentru afecțiunea de care suferiți. Pentru a putea primi un diagnostic corect și o schemă de tratament corespunzătoare, este indicat să faceți o vizită în cabinetul doctorului.
Printre principalele beneficii ale terapiei cu oxigen se numără:
- Gestionarea mai bună a efortului fizic (urcarea scărilor, spălatul, gătitul, călătoritul, cumpărăturile etc.);
- Reluarea activităților sau hobby-urilor;
- Îmbunătățirea calității vieții sau chiar prelungirea acesteia;
- Respirație mai bună;
- Reducerea stărilor de oboseală;
- Creșterea calității somnului;
- Îmbunătățirea funcțiilor cardiace și pulmonare.
Deși este o procedură sigură, care nu creează de regulă situații problematice, oxigenoterapia are anumite contraindicații.
Riscurile terapiei cu oxigen pot apărea atunci când este utilizată fără indicație medicală sau nesupravegheată:
- Traumatisme locale determinate de tehnica utilizată (canule, măști);
- Epistaxis (posibilă în situațiile în care oxigenoterapia se realizează pe cale nazală);
- Uscarea mucoaselor respiratorii în absența umidificării;
- Escare de decubit (în situațiile în care pacientul este imobilizat la pe perioade îndelungate);
- Hipercapnie cu risc de apariție a atelectaziei.
Terapia cu oxigen reprezintă o metodă non-invazivă de tratament în cazul persoanelor suferinde de boli pulmonare sau cardiace. Este recomandat să programați un consult de specialitate în cazul în care vă confruntați cu astfel de afecțiuni. Deși riscurile pe care le presupune sunt minore, oxigenoterapia trebuie administrată numai sub îndrumare și supraveghere medicală.
