Două proceduri de bază în cardiologia intervențională, coronarografia și angioplastia cu stent sunt „standardul de aur” în diagnosticarea, respectiv tratarea pacientului cu boală coronariană. Dacă coronarografia este metoda de diagnostic invaziv pentru vizualizarea arterelor și identificarea de blocaje, angioplastia cu stent este metoda de treatament indicată pentru lărgirea arterelor blocate cu un balon special și menținerea fluxului de sânge cu un stent. Alegerea unei proceduri sau alteia revine medicului cardiolog intervenționist care se va ocupa de procedură, realizându-se doar după evaluare medicală și investigații medicale complexe, analize de laborator cu rezultate clare și diagnosticare corectă.
Discuția din cabinetul cardiologului se îndreaptă adesea spre intervenții chirurgicale în cazul în care apar complicații sau boala coronariană este cronică și impune mai mult decât un tratament medicamentos. Coronarografia și angioplastia cu stent rămân procedurile din cardiologia intervențională care au cele mai bune rezultate și care se pot efectua în spitale și clinici specializate în condiții optime și cu aparatură de ultimă gănerație.
Nu trebuie însă confundate de pacientul care dorește să aibă o șansă la o viață fără probleme majore de sănătate și trebuie înțelese corect pentru a se evita confuzia și teama nejustificată de intervenție. În continuare ne propunem să clarificăm în termeni simpli cele două proceduri și să le explicam în așa fel încât pacientul să aibă o imagine completă despre ce se întâmplă odată ce ajunge pe o masă de angiografie.
Coronarografia, o metodă modernă de vizualizare a arterelor coronare
Coronarografia (angiografia coronariană invazivă) este un tip de investigație diagnostică, minim invazivă, care are scopul de a indica dacă arterele coronare sunt îngustate sau blocate și cât de mult. De obicei se realizează doar într-un laborator de cateterism cardiac cu un cateter și substanță de contrast, raze X.
Substanța de contrast se injectează direct în arterele coronare. Dacă apar leziuni vizibile echipa de medici poate trece la tratament direct, fără a mai fi nevoie de o nouă intervenție.
Cu ajutorul coronarografiei se va diagnostica mai rapid boala coronariană (cardiopatie ischemică), cu indicarea clară a blocajelor sau îngustărilor ale vaselor de sânge care „hrănesc” inima.
Procedura în sine nu e foarte complicată. Are loc o pregătire înainte de coronarografie, o discuție despre medicație, alergii, istoric de boală renală, se recomandă analize uzuale (funcție renală, hemoleucogramă sau coagulare).
Investigația medicală se va face după o perioadă de repaus alimentar, cu indicații clare legate de medicamente (anticoagulante/antiagregante, antidiabetice). După ce s-au stabilit toate detaliile în funcție de fiecare pacient în parte și de problemele medicale se pune branula (IV), se administrează anestezie locală la locul puncției și medicație pentru relaxare.
Cateterul folosit la coronarografie se introduce prin artera radială (la mână) sau femurală (inghinal) și e ghidat cu grijă până la inimă. La final se injectează și substanța de contrast și se realizează serii de imagini, angiograme.
Când substanța de contrast nu trece suficient de bine într-o zonă acolo are loc o îngustare, un blocaj. După procedură se scoate cateterul și are loc o compresie, se acționează dispozitiv de închidere.
În situația în care accesul este femural e nevoie de repaus la pat pentru hemostază. Reluarea activitățiilor normale în aceeași zi și plecarea din laborator se vor face în aceeași zi în funcție de complexitatea procedurii.
O coronarografie se va recomanda doar dacă există durere toracică și simptome sugestive, e nevoie de vizualizarea directă a arterelor, există o durere în piept, pe braț fără explicații, neconfirmată la alte teste. De asemenea se va apela la coronarografie dacă există modificări la testele non-invazive care trimit cu gândul la ischemie și trebuie confirmată anatomia și planul, dacă se planifică anumite intervenții cardiace unde e obligatoriu să se cunoască în prealabil statusul arterelor.
O suspiciune de boală coronariană obstructivă sau simptome severe, refractare, care nu răspund la tratament, plus angină la efort mic sau risc mare de evenimente cu efecte imediate asupra sistemului cardiovascular vor trimite pacientul la o astfel de investigație.
Angina stabilă, dureri sau presiune retrosternală la efort, care cedează la repaus, angina instabilă / sindrom coronarian acut, cu durere nouă, în agravare, la repaus, infarctul miocardic impun coronarografia. Nu se va apela la coronarografie ca investigație de rutină, se începe întâi cu teste non-invazive (EKG, ecografie, test de stres) și de abia la final se va merge și pe o investigație mai complexă.
Riscul sau probabilitatea e mai mare de boală coronariană gravă, diagnosticul este incert, simptomele se agravează, atunci coronarografia este pe primul loc în lista de investigații. La locul puncției pot apărea sângerări, hematom, pseudoanevrism în cazuri rare, funcția renală ar putea fi afectată dacă se folosește substanță de contrast, reacțiile alergice nu sunt excluse la substanța de contrast, de aceea e importantă comunicarea înainte de intervenție.
Angioplastia cu stent, tratamentul modern pentru lărgirea arterelor blocate de depuneri de grăsime
Spre deosebire de coronarografie, care își propune doar să permită vizualizarea arterelor coronare și în caz de leziuni să se intervină direct, angioplastia coronariană este o procedură uzuală, un tip de tratament, care presupune deschiderea unei artere coronare îngustate sau blocate. Deschiderea se va realiza cu un balon special în zona îngustată, cu montare de stent (plasă metalică) pentru ca vasul de sânge să rămână deschis.
Ca să ajungă până la artera îngustată sau blocată, medicul specialist folosește coronarografia, în aceeași ședință sau separat. Angioplastia cu stent va însemna introducerea unui cateter cu un balon pentru a lărgi arterele blocate de depunerile de grăsime.
Tubul din plasă metalică, stent, se fixează bine în arteră pentru a o menține deschisă și a circula corect sângele. Intervenția e realizată prin abord la nivelul mâinii sau al piciorului, sub anestezie locală, cu o durată cuprinsă între 30 de minute și 120 de minute. Reluarea activității normale are loc după câteva zile.
Etapele intervenției sunt clare. Se începe cu accesul arterial (radial/femural) și cu cateter până la arterele coronare, se pornește exact ca la o coronarografie. Se identifică leziuni pe angiografie, după care se trece cu un ghid prin stenoză și are loc dilatarea cu balon. La final se implantează un stent și se confirmă fluxul de sânge corect.
E nevoie de hemostază la locul puncției și de monitorizare post-procedură. Nu orice fel de îngustare a arterelor coronare duce la montarea unui stent. Angioplastia cu stent va depinde de context, de simptome, de riscul de evenimente coronariene, de anatomie și dacă îngustarea este semnificativă hemodinamic.
Se recomandă angioplastia cu stent în situații de urgență, în caz de sindrom coronarian acut, de pildă STEMI (infarct cu supradenivelare ST), NSTEMI / angină instabilă, în multe cazuri dacă se găsește o leziune tratabilă printr-o astfel de procedură. În situații stabile (sindroame coronariene cronice / angină stabilă) se folosește angioplastia cu stent pentru ameliorarea simptomelor când tratamentul medicamentos ghidat nu a avut rezultatele dorite, dar și când există anumite anatomii și riscuri când revascularizarea este justificată.
După montarea unui stent, se va recomanda terapie antiagregantă dublă (aspirină și inhibitor P2Y12) pentru a reduce riscul de tromboză de stent, frecvent la 6–12 luni după procedură, cu ajustări în funcție de riscurile reale.
Fiind o procedură mai complexă, angioplastia cu stent are și câteva riscuri de care pacientul trebuie să fie conștient și care sunt explicate înainte de intervenție. Poate să apară închiderea acută a arterei / disecție / perforație, tromboza de stent, restenoză (îngustare recurentă în timp). Riscurile depind mult de tipul de leziune/stent și profilul pacientului.
Regula simplă care se aplică în cazul celor două proceduri, coronarografia și angioplastia cu stent e următoarea: dacă trebuie confirmată/infirmată o boală coronariană obstructivă și/sau trebuie decis planul medicul alege coronarografia, dar dacă există o leziune semnificativă și există și un beneficiu clar de revascularizare angioplastia cu stent e mereu cea mai bună alegere.
În cadrul rețelei MedLife, pacienții cu boală coronariană și complicații au la dispoziție Spitalul AngioLife MedLife Medical Park, specializat în medicină intervențională minim-invazivă, dar și o echipă ultraspecializată de medici.
Spitalul permite realizarea de intervenții medicale complete axate pe cardiologie intervențională și radiologie intervențională. Patologiile vasculare vor fi tratate și diagnosticate în funcție de un protocol strict, pacienții găsesc răspunsuri la toate întrebările despre boala coronariană și procedurile de urmat, iar sistemul integrat permite o gestionare mai eficientă a fiecărui caz.
Cu peste 20 de ani de experiență în medicină intervențională, Spitalul AngioLife MedLife Medical Park din cadrul MedLife propune o abordare multidisciplinară, intervenția fiind doar o etapă din întreg parcursul medical necesar pentru salvarea și creșterea calității vieții pacienților. În funcție de gravitatea cazurilor prezentate se pot folosi laboratoare de angiografie, angioplastie, embolizare, cateterism cardiac, dar și un angiograf performant pentru diagnosticare rapidă și tratamente adecvate fiecărui pacient care suferă de boala coronariană.
Serviciile de investigare paraclinică din cadrul Hyperclinicii MedLife Grivița, care includ și AngioCT coronarian și de vase mari (multislice CT 128), AngioRMN cervico-cerebral și de vase mari, ecografia Doppler completează toate investigațiile posibile în spital pentru o imagine de ansamblu asupra problemelor coronare ale pacienților care aleg MedLife pentru tratamente avansate.
