Papa Francisc a declarat că folosirea atomului în scopuri militare reprezintă „o crimă” şi a denunţat politica de descurajare nucleară, duminică, în timpul vizitei sale în Nagasaki şi Hiroshima, cele două oraşe japoneze devastate de bombardamentele atomice din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, informează AFP.
„Utilizarea energiei atomice în scopuri militare reprezintă astăzi mai mult ca niciodată o crimă, nu doar împotriva omului şi a demnităţii sale, ci şi împotriva oricărei posibilităţi de a avea un viitor în casa noastră comună”, a declarat papa Francisc în timpul unui discurs rostit la Memorialul Păcii din Hiroshima, construit la mică distanţă de locul în care a căzut bomba atomică lansată de aviaţia americană pe 6 august 1945.
Mai devreme, tot în cursul zilei de duminică, liderul de la Vatican a respins la Nagasaki, oraşul japonez lovit trei zile mai târziu de o a doua bombă atomică americană, doctrina potrivit căreia deţinerea unei bombe nucleare pentru a descuraja atacurile armate ar reprezenta un mijloc de garantare a păcii. „Aceasta este o falsă securitate, care, dimpotrivă, înveninează relaţiile dintre popoare”, a declarat suveranul pontif la Hiroshima, oraş aflat pe insula Kyushu din sud-vestul Japoniei, unde cuvintele sale au fost ascultate de supravieţuitorii acelui bombardament nuclear în timpul căruia au murit cel puţin 74.000 de oameni.
„Adevărata pace nu poate fi decât o pace fără arme nucleare”, a adăugat liderul de la Vatican în discursul său din Hiroshima, unde cel puţin 140.000 de persoane au murit în zilele şi lunile care au urmat după acel bombardament atomic.
„Să trăieşti şi să mori ca un om”
Oroarea faţă de război şi faţă de arme, o temă recurentă în discursurile fostului cardinal argentinian Jorge Bergoglio, se înscrie în continuitatea politicilor promovate de papii care l-au precedat.
Însă această respingere clară de către papa Francisc a teoriei descurajării nucleare reprezintă o ruptură cu trecutul. În faţa Adunării Generale a ONU din 1982, fostul papă Ioan Paul al II-lea a definit acea doctrină ca pe „un rău necesar în condiţiile actuale”.
Sfântul Scaun a ratificat în 2017 tratatul privind interzicerea armelor nucleare (TIAN). În urmă cu doi ani, cu ocazia unui simpozion organizat la Vatican, papa Francisc a condamnat atât „deţinerea însăşi de arme nucleare”, cât şi „ameninţarea utilizării lor”. După părerea sa, relaţiile internaţionale nu pot fi bazate pe intimidări militare.
Duminică, papa Francisc a criticat întreaga filieră a înarmării: „Fabricarea, modernizarea, întreţinerea şi vânzarea de arme tot mai distrugătoare reprezintă o ofensă continuă şi strigătoare la cer”.
Suveranul pontif s-a întâlnit cu supravieţuitori ai bombardamentelor atomice, denumiţi „hibakusha” în Japonia, şi a adus un omagiu „forţei şi demnităţii” acestor persoane, care au suportat pe trupurile lor „cele mai atroce suferinţe” şi care poartă în spiritele lor „germenii morţii”.
„Mama mea şi sora mea mai mare au fost ucise, au fost carbonizate. Chiar dacă supravieţuieşti, nu mai poţi să trăieşti ca un om, nici să mori ca un om (…) Aceasta este întreaga oroare cauzată de armele nucleare”, a declarat în faţa reprezentanţilor presei Sakue Shimohira, în vârstă de 85 de ani, care i-a înmânat papei Francisc o jerbă de flori albe la Nagasaki, în faţa principalului monument construit în Parcul Păcii, un spaţiu comemorativ amenajat în jurul zonei de impact în care a căzut bomba atomică.
440.000 de catolici
„Această ţară a cunoscut ca puţine altele nivelul de distrugere de care este capabil fiinţa umană”, a declarat papa Francisc în omilia sa rostită într-o predică pe care a susţinut-o în aer liber în faţa a peste 35.000 de persoane reunite pe un stadion de baseball din Nagasaki.
Japonia, care are o Constituţie pacifistă dictată de trupele americane după Al Doilea Război Mondial, şi-a impus în 1967 principii legislative specifice „pentru a nu produce, a nu deţine şi a nu introduce pe teritoriul naţional arme nucleare”. Japonia depinde de protecţia nucleară americană pentru garantarea securităţii sale.
Într-un al doilea discurs rostit la Nagasaki, înainte de acea slujbă religioasă, papa Francisc a adus un omagiu primilor misionari şi „martirilor” japonezi din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, „o profundă sursă de inspiraţie şi de reînnoire” pentru el în tinereţe, şi a reamintit necesitatea garantării libertăţii religioase pentru toţi oamenii din lume.
Doar 440.000 de japonezi sunt catolici, dintr-o populaţie totală de 126 de milioane de locuitori.
Luni, papa Francisc se va întâlni cu supravieţuitori ai seismului cu magnitudinea 9 şi ai tsunami-ului din nord-estul Japoniei care au ucis 18.500 de persoane pe 11 martie 2011, o catastrofă naturală ce a fost urmată de un dezastru nuclear la Fukushima.
Sursa foto: gazetanord-vest.ro, stiripentruviata.ro
