Mediul de afaceri din România primește o gură de oxigen neașteptată. Numărul firmelor care au intrat în insolvență a scăzut cu 18% în luna aprilie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În total, au fost înregistrate 517 dosare la nivel național, o cifră ce contrazice multe dintre prognozele pesimiste de la începutul anului.
Capitala, lider la probleme, dar pe un trend bun
Dar cifrele naționale, ca de obicei, ascund realități diferite la nivel regional. Bucureștiul rămâne județul cu cele mai multe companii în dificultate, înregistrând 111 dosare de insolvență în aprilie 2026. La prima vedere, pare mult pentru cel mai puternic pol economic al țării.
Numai ca lucrurile stau putin diferit. Comparativ cu aprilie 2025, când erau 137 de dosare, scăderea este de 19%. O tendință similară se observă și în județul Ilfov, unde s-au înregistrat 35 de dosare, cu aproximativ 29% mai puține decât anul trecut.
Harta județelor care au fentat falimentul
În alte părți ale țării, veștile sunt și mai bune. Județul Cluj, un hub tehnologic esențial, a consemnat o diminuare spectaculoasă de 51% a numărului de insolvențe, ajungând la doar 27 de dosare. Performanța este și mai notabilă în Iași, cu o scădere de 61%.
Și alte județe cu greutate economică au reușit să stea departe de probleme. Prahova a înregistrat un recul de 43%, Dâmbovița de 38%, Buzău de 33%, iar Constanța de 19%, arată o analiză a platformei Financiarul.
Nu peste tot e roz, însă. În Timiș, numărul dosarelor a crescut cu 10%, ajungând la 32. Iar situația este și mai tensionată în Brașov, unde s-au înregistrat 21 de dosare, cu 31% mai multe decât în aprilie 2025. V-ați gândit vreodată cât de rapid se poate deteriora climatul de business într-un județ altfel prosper?
Restaurantele și construcțiile, sectoarele vulnerabile
Dacă ne uităm la industrii, surprizele continuă. Restaurantele au consemnat o creștere a numărului de insolvențe, cu 17 dosare în aprilie 2026, față de 11 în aceeași lună din 2025. E drept că sectorul HoReCa a fost mereu sensibil la puterea de cumpărare a populației și la costurile operaționale tot mai mari (de la salarii la materii prime).
Nici comerțul sau imobiliarele nu o duc grozav. Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate a raportat o creștere a problemelor de până la 21%. În același timp, lucrările de construcții rezidențiale și nerezidențiale au înregistrat un avans de circa 8% al firmelor ajunse în incapacitate de plată, o consecință directă a dobânzilor mari care îi fac pe cumpărători să amâne creditele ipotecare.
Cine sunt campionii rezilienței economice
La polul opus, există și vești bune.
Transporturile rutiere de mărfuri și serviciile de mutare au înregistrat o scădere masivă, de 44%, a dosarelor de insolvență. Și sectorul agricol pare să respire mai ușurat, cultivarea plantelor nepermanente raportând un recul de 35%.
O altă zonă care demonstrează reziliență este cea a service-urilor auto. Întreținerea și repararea autovehiculelor a marcat o diminuare de 11% a problemelor financiare grave. Până la urmă, mecanicii par să aibă un flux constant de clienți tocmai pentru că românii amână achiziția de mașini noi și preferă să le repare pe cele vechi.
