Fosilele unui animal vertebrat adult care a murit îmbrăţişându-şi puiul, părând astfel că îl protejează, au fost descoperite în Canada şi reprezintă până în ziua de astăzi cel mai vechi exemplu de îngrijire parentală constatată în rândul vertebratelor, potrivit unui studiu publicat luni şi citat de AFP.
Cele două animale, aparţinând unei specii cunoscute sub denumirea de varanopidae, semănau cu şopârlele actuale şi aparţin familiei dispărute a sinapsidelor, vertebrate terestre din care au evoluat mamiferele.
Cele două schelete, vechi de aproximativ 309 milioane de ani, au fost parţial conservate într-o buturugă datând din perioada carboniferului (înainte de era dinozaurilor), pe falezele din provincia Noua Scoţie, în Canada: cel al unui adult, cu lungimea de 20-30 centimetri, şi cel al unui exemplar juvenil (puiul său) de aproximativ 8 centimetri, plasat în spatele membrelor sale posterioare şi înconjurat de coada sa, au dezvăluit autorii acestui articol, publicat în revista Nature Ecology & Evolution.
Studiul sugerează că o parte din buturugă era folosită pe post de vizuină, în care adultul îşi proteja puiul, înconjurându-l cu coada sa şi creând astfel un fel de cocon familial. Acest comportament dovedeşte că animalele în cauză furnizau „îngrijiri parentale” progeniturilor lor, „ajutându-le să supravieţuiască”, a explicat Hillary Maddin, cercetătoare în paleontologia vertebratelor la Universitatea Carleton din Ottawa.
„Poate că se ascundeau de prădători. Se pare că au fost astupaţi cu pământ foarte repede şi au murit din această cauză”, a detaliat cercetătoarea, principalul autor al studiului.
Acesta este cel mai vechi exemplu cunoscut de îngrijiri parentale post-natale (concept denumit şi „îngrijiri parentale prelungite”) în cadrul vertebratelor, fiind cu 40 de milioane de ani mai vechi decât precedenta descoperire în domeniu, făcută în Africa de Sud.
Îngrijirile parentale definesc orice efort realizat de părinţi, masculi sau femele, pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale progeniturilor lor după naştere. Aceste strategii sunt în prezent larg răspândite la cea mai mare parte a vertebratelor (păsări, reptile, mamifere şi peşti).
„Descoperirea noastră sugerează că acest comportament a apărut foarte devreme în linia de vieţuitoare din care provin mamiferele. Descoperirea ne permite să înţelegem mai bine evoluţia primelor vertebrate”, a adăugat aceeaşi cercetătoare.
În urmă cu aproximativ 320 de milioane de ani, vertebratele amniote s-au separat în două ramuri, mamiferele şi strămoşii lor (printre care sinapsidele) şi sauropsida, care includ reptilele şi păsările. Sinapsidele sunt primele amniote care s-au diversificat.
