Fiecare femeie și-a făcut speranțe false la un moment dat. Nu este vorba despre inocența tinereții ori visurile neduse la bun sfârșit ale perioadei de maturitate. Este mai degrabă o teamă de singurătate sau respingere care lucrează contra ta. Bunătatea exacerbată este înțeleasă în mod eronat de către partener sau de către cei din jur, iar tu trebuie să încerci să îți impui niște limite.
1. Dacă tu ești mai bună, se va schimba el
Asta e ca și cum totul ține de tine. Da, poți să lucrezi cât mai mult cu propria persoană, să evoluezi din punct de vedere profesional, să câștigi tot mai mulți bani, să îți modifici vestimentația. Poate chiar vei vrea să mergi la terapie și să îți vindeci din rănile care te macină. Tu ești cel care are de beneficiat, iar această transformare îți este cu siguranță benefică. Însă nu îți face speranțe false că toată această muncă intensă a ta, tu cu tine, îl va face pe el o persoană mai bună, mai educată, cu valori morale importante.
2. Dacă tu ești o persoană mai strictă sau mai iubitoare, atunci el va face ceea ce trebuie în relația cu tine
Rolul de polițist bun-polițist rău într-o singură înfățișare de om. Sau hai să te iau cu frumosul poate merge, dacă nu, dăm milităria jos din pod. El tot nu se va lăsa de alcool, nu își va putea găsi un job nou sau nu va termina cu infidelitățile dacă tu ești cea mai blândă persoană din lume, sau dacă te transformi în cea mai oribilă soacră. Degeaba tot încerci să îi aduci motivații, să îl susții, sau să fii mai strictă, poate chiar să îl pedepsești. Pentru ca schimbarea să aibă loc, este imperios necesar ca partenerul tău să își dorească acest lucru. Dacă nu, tu ocupi doar un post de codependență.
3. Îți faci speranțe false că lucrurile se vor rezolva de la sine
Niciunul dintre voi doi nu este implicat în mod activ în rezolvarea problemelor relației voastre. Efectiv lăsați relația voastră de cuplu într-o stare de „lasă-mă să te las”, iar în majoritatea cazurilor, nici nu admiteți că ceva nu merge cum trebuie. Poate să fie implicată și o gândire anume, un feeling, că ce trebuie să aibă loc, va avea loc, dacă sunteți făcuți unul pentru celălalt sau nu, etc. Sau admiteți faptul că lucrurile nu merg prea bine, însă susțineți că aveți cu totul alte priorități de care ați vrea să vă ocupați: părinții în vârstă sau bolnavi, copiii, renovarea casei. Așa că puneți cuplul pe ultimul loc, iar acest lucru poate fi fatal.
