Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a clarificat joi procedurile tehnice prin care statul român vrea să listeze pe bursă trei companii naționale. Miza este uriașă. România trebuie să îndeplinească jalonul 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026, o condiție strictă pentru a nu pierde fondurile europene alocate.
Discurs politic vs. realitate bursieră
Dezbaterea publică din ultimele zile a fost deturnată spre un discurs pe care mulți investitori îl considerau apus. Iar reacțiile virulente din spațiul politic au forțat o explicație tehnică detaliată din partea responsabililor guvernamentali, pentru a calma piețele. „Unii au rămas cu manipularea din anii ’90: «Nu ne vindem țara!»”, a subliniat oficialul guvernamental, vizând direct retorica din Parlament.
Oana Gheorghiu a criticat dur lipsa de expertiză a celor care contestă mecanismele pieței de capital. „Sunt politicieni din România care pretind că le știu pe toate, fără să aibă, de fapt, habar de nimic. Așa s-au trezit unii să vorbească în aceste săptămâni despre procedura ABB (Accelerated Book Building) în cazul companiilor de stat, spunând ba că e hoție, ba că ne vindem străinilor. Haideți să clarificăm: Statul român deține acțiuni la mai multe companii deja listate la Bursă: Hidroelectrica, ROMGAZ și altele. Același stat român s-a angajat atât prin PNRR, cât și prin Programul de Guvernare, să listeze trei companii de stat. Având în portofoliu, din fericire, și companii performante, vrei să le valorifici și să o faci cât mai bine. Absolut nimeni pe lumea asta nu cumpără acțiuni la companii de stat aflate în faliment, care sunt găuri negre pentru buget”.
Cum funcționează plasamentul accelerat
E drept că piețele financiare pot părea complicate la prima vedere, dar mecanismele sunt clare. Când o companie ajunge pe bursă, statul are la dispoziție trei instrumente: IPO (Initial Public Offering) pentru prima intrare, SPO (Secondary Public Offering) pentru vânzări ulterioare și ABB (Accelerated Book Building), un plasament accelerat către investitori instituționali. Pentru companiile deja prezente pe piață (cum sunt marii producători din energie), opțiunea IPO iese din discuție.
O ofertă publică secundară (SPO) necesită o pregătire minuțioasă care se poate întinde pe nouă până la douăsprezece luni. Procedura ABB, în schimb, schimbă complet viteza. Băncile de investiții contactează rapid fondurile instituționale mari, iar licitația se încheie în doar 24-48 de ore. Așa cum relateaza Financiarul într-o analiză publicată joi, metoda plasamentului accelerat este o practică standard în Europa, utilizată frecvent pentru a minimiza riscurile de volatilitate. V-ați gândit vreodată cum arată un calcul matematic simplu în acest caz?
Vicepremierul a oferit un exemplu elocvent pentru a demonta temerile: „Unde ieri dețineai 70% dintr-o companie care valora 100 milioane Euro, listezi 10% prin procedura ABB, reinvestești banii şi azi deţii 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane Euro. Adică cu 8 milioane de euro mai mult. Deși ai cedat acțiuni, valoarea reală pe care o deții este mai mare”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Miza reală: jalonul 443 din PNRR
Dar de ce a apărut această variantă tehnică pe masa Guvernului abia acum? Răspunsul ține strict de calendarul asumat de România la Bruxelles. Includerea procedurii ABB în documentele oficiale a fost doar o opțiune de rezervă, menită să prevină un blocaj financiar masiv. Referitor la moțiunea inițiată de PSD și AUR, pe care o consideră bazată pe neadevăruri, Oana Gheorghiu a punctat ironic: „Am ajuns să aprindem lumina…s-au supărat”.
Până la urmă, miza reală nu este vânzarea pe bucăți a economiei naționale, ci respectarea unui calendar asumat politic. „În propunerea pe care am prezentat-o Guvernului (nu decizie, nu obligație) am inclus și ABB ca variantă de rezervă. De ce? Răspunsul e foarte simplu: ca să nu pierdem bani europeni. ABB nu e strategia principală, ci ca backup astfel încât să ne asigurăm că îndeplinim la termen jalonul 443 din PNRR, adică până pe 31 august 2026. Dacă reușim cu restructurarea în timp util, atunci totul e perfect. Însă dacă nu ne încadrăm în timp, atunci ABB e plasa noastră de siguranță astfel încât să nu pierdem banii europeni. Contrar opiniilor exprimate de politicienii care repetă iar și iar aceeași placă stricată, ABB este un instrument: perfect legal, rapid și sigur folosit pe toate bursele din Europa, inclusiv de Fondul Proprietatea în România. Dacă cei care s-au perindat pe la guvernare din 2021 încoace ar fi respectat angajamentul pe care ni l-am asumat pentru a obține banii europeni, atunci procedura standard de listare trebuia să fie deja de mult încheiată și banii să fie acum în contul României”.
Și totuși, întârzierea reformelor structurale ne aduce mereu în situația ingrată de a căuta soluții de avarie pe ultima sută de metri. Rămâne ca piața de capital să valideze, prin deciziile luate de investitorii instituționali, calitatea activelor pe care statul român alege să le pună pe bursa locală în perioada următoare.
