Agenţia Spaţială Europeană (ESA) doreşte să rezolve problemele generate de deşeurile spaţiale aflate pe orbita Terrei prin intermediul unei tehnologii speciale, care reprezintă o versiune ştiinţifică a unei „îmbrăţişări”, informează Press Association.
ESA speră să poată să folosească o serie de braţe mecanice asemănătoare unor tentacule pentru „a îmbrăţişa” sateliţii dezafectaţi şi pentru a îi scoate apoi de pe orbită.
Alte opţiuni avute în vedere includ aruncarea unei plase asupra acelor sateliţi, folosirea unui braţ robotizat şi utilizarea unui harpon.
La reuniunea consiliului ministerial al ESA de luna trecută, programele de siguranţă spaţială ale agenţiei au primit o finanţare de 412 milioane de euro.
Unele dintre aceste fonduri vor fi direcţionate spre o misiune ce vizează de-orbitarea sateliţilor defuncţi şi aflaţi pe orbita Pământului.
Holger Krag, directorul Biroului pentru deşeuri spaţiale din cadrul ESA, a declarat că specialiştii agenţiei europene vor putea să înceapă să lucreze imediat la această misiune, cu obiectivul de a crea un dispozitiv care să poată fi utilizat de mai multe ori.
El a adăugat că misiunea va fi extrem de dificilă, întrucât ea implică interacţiuni cu obiecte aflate într-o stare necunoscută şi aducerea lor ulterioară pe Terra – o operaţiune care nu a mai fost realizată niciodată.
Deşeurile spaţiale au devenit un motiv tot mai mare de îngrijorare, în contextul în care aceste obiecte aflate pe orbita Pământului prezintă un potenţial de coliziune şi cauzator de daune majore pentru alţi sateliţi.
Dintre cei aproape 4.500 de sateliţi aflaţi pe orbită, doar 1.500 mai sunt activi.
Agenţia spaţială britanică şi-a luat angajamentul de a investi 375 de milioane de lire sterline pe an pentru a lucra cu ESA în scopul de a dezvolta programe spaţiale internaţionale în următorii cinci ani.
Printre acestea se află şi o misiune de eliminare a deşeurilor spaţiale aflate pe orbita terestră.
Holger Krag a mai spus că ESA operează o flotă de 20 de vehicule spaţiale, pentru care agenţia primeşte câteva sute de alerte de coliziune în fiecare zi. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt alerte false.
„De ce sunt false aceste alerte? Pentru că există o acurateţe limitată a datelor, iar noi acţionăm pe bază de probabilităţi. Aşadar, atunci când probabilitatea de coliziune este mai mare de 1 la 10.000, iniţiem o manevră. Dar asta înseamnă că în 9.999 de cazuri nu s-ar produce o coliziune dacă nu am iniţia o manevră de evitare”, a adăugat acelaşi oficial de la ESA.
